DESPRE CREDINTE SI CONVINGERI

Posted by on Apr 21, 2016

DESPRE CREDINTE SI CONVINGERI

 

„Realitatea este aşa cum este, pentru că noi avem credințele și convingerile pe care le avem, şi atragem/creăm totul prin prisma acestora.”

 

Am auzit cu toţii de multe ori despre „puterea gândului”, însă e important să știm că nu orice gând are forța de a crea. Doar gândurile focalizate, încărcate cu emoție, care sunt menținute și evocate reptat, suficient de mult timp, cu suficientă energie (emoție) reușesc să se implementeze profund în Subconștient și să devină programe subconștiente (credințe, convingeri, obișnuițe etc.) și astfel să creeze Realitatea în care trăim. Realitatea nu este ceva ce există independent de noi ci este ceva la ce suntem co-creatori. Programele noastre subconștiente, chiar fără să știm, crează (într-un mod automat, inconștient) pentru noi Realitatea.

 

Un om obișnuit are peste 60000 de gânduri zilnic și tocmai de aceea puterea creatoare a gândului nu este apreciată corespunzător. Însă aceste gânduri, cel mai adesea, sunt sterile, incapabile de a crea ceva, pentru că sunt necontrolate, haotice. În cazul unui jet de apă, dacă acesta este dispersat nu are nicio fortă, însă dacă focalizezi acel jet atunci poți să crapi cu el și o stâncă. Așa stau lucrurile și cu gândurile, dacă ele sunt dispersate nu fac decât să ne consume inutil energia vitală, însă atunci când un gând este focalizat și încărcat cu emoție, el va putea pătrunde adânc în Subconștient și va contribui la crearea de convingeri și credințe noi (la procesul de (re)programare a subconștientului).

Ce este o convingere sau o credință?

Convingerile și credinţele sunt acele şabloane mentale, acele direcţii interioare ale minţii subconştiente, despre care nu avem nici un dubiu că sunt adevărate. Ele sunt ceea ce ştim (credem) că este adevărat. Ele sunt balanţele mentale subconştiente cu care noi cântărim situaţiile din viaţă fără să punem la îndoială veridicitatea lor sau beneficiul ce ni-l aduc. Din punct de vedere al minţii, ele sunt precum nişte prisme care filtrează tot ceea ce vine spre noi şi ne oferă apoi un punct de vedere, precum o prismă oferă o singură culoare pentru o anumită poziție.

Pentru o mai bună înţelegere, convingerile sunt pentru gânduri asemenea drumurilor pentru o maşină: căi deja bătătorite, pe care gândurile, în iureșul lor neîntrerupt şi năvalnic nu se mai străduie să le modifice (de fapt nici nu îşi pun problema asta că ele se pot modifica) ci le urmează automat şi inconştient. Da, întotdeauna există maşini care mai ies şi în decor, dar marea majoritate nu o fac, iar dacă o fac, curând vine o „poliţie interioară” care le obligă să respecte drumul. Din punct de vedere al creierului, credințele și convingerile reprezintă traseiele neuronale bine bătătorite (adevărate autostrăzi) pe unde informația tinde în mod natural să circule. Când repetăm ceva sistemațic, suficient de mult timp, cu suficientă energie (emoție), aceasta va determina crearea unui traseu neuronal nou (o credință sau o convingere nouă – un program subconștient nou). Fiecare traseu neuronal funcționează ca o antenă care ne pune în rezonanță cu informația asociată acelui program subconștient, informație care nu e înregistrată în creier ci non-local, într-un câmp energetic asociat creierului.

 

Sunt trei mari tipuri de programe subconștiente (credințe, convingeri, obișnuințe etc.):

- cele implementate în viețile anterioare (inclusiv cele implementate în codul genetic – ADN)

- cele implementate în această existență (conștient sau inconștient)

- cele implementate de Sinele Superior (spiritul) nostru

 

Indiferent dacă programele subconștiente generează efecte plăcute sau neplăcute, ele se substituie liberului arbitru. Deciziile pe care le luăm noi sunt în realitate luate la nivel subconștient, pe baza a ceea ce noi am permis să patrundă și să se dezvolte ca programe subconștiente. La modul real, ne putem exprima liberul arbitru doar în 2 situații:

- când ne reprogramăm subconștientul (optăm conștient pentru a crea cauze noi (programe subconștiente noi) pentru Realitatea pe care o vom experimenta în viitor)

- când trăim plenar în clipa prezentă, AICI și ACUM

 

În restul cazurilor nu putem vorbi de posibilitatea exprimării liberului arbitru ci doar de o reacție automată, subconștientă, reacție decisă de Subconștient cu peste 6 secunde mai devreme de a deveni conștienți !!!

 

Cum am precizat mai sus Liberul arbitru nu poate fi manifestat decât în două cazuri particulare. Mai jos ai un citat extraordinar, dintr-un mare mistic (Neville), care vorbește (într-un limbaj specific anului 1951) despre iluzia liberului arbitru:

”Cele două treimi treze ale vieţii tale pe pământ confirmă perpetuu sau poartă mărturie impresiunilor tale subconştiente. Acţiunile şi evenimentele zilei sunt efecte, nu cauze. Liberul-arbitru e numai libertatea de alegere.

„Alegeţi-vă acum cui veţi sluji” [Iosua 24:15] este libertatea ta de a alege ce fel de dispoziţie îţi asumi; dar expresia dispoziţiei este secretul subconştientului. Subconştientul primeşte impresiuni numai prin trăirile omului şi, într-un fel numai lui ştiut, dă acestor impresiuni formă şi expresie. Acţiunile omului sunt determinate de impresiunile sale subconştiente. Iluzia lui de liber-arbitru, credinţa lui în libertatea de acţiune sunt numai ignoranţă în privinţa cauzelor care îl fac să acţioneze. El se crede liber fiindcă a uitat legătura dintre sine şi eveniment.

Omul treaz este constrâns să exprime impresiunile lui subconştiente [karma]. Dacă în trecut s-a impregnat necugetat, atunci să înceapă să-şi schimbe gândul şi trăirea, căci numai pe măsură ce face asta i se va schimba lumea în consecinţă. Nu irosi nicio clipă în regret, căci a gândi cu pasiune la greşelile trecutului înseamnă a te corupe din nou, singur. „Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor” [Matei 8:22; Luca 9:60]. Întoarce-te dinspre aparenţe şi asumă-ţi trăirea care ar fi a ta dacă ai fi deja cel care doreşti să fii.

Simţind o stare produci acea stare. Rolul pe care-l joci pe scena vieţii este determinat de concepţia ta despre tine. Simţindu-ţi dorinţa împlinită şi cufundându-te încet în somn, te distribui într-un rol de jucat mâine pe pământ şi, în somn, repeţi şi eşti regizat în privinţa rolului.

Acceptarea finalului determină automat mijloacele de realizare. Nu te înşela în privinţa asta. Dacă, înainte de a adormi, nu te simţi conştient în starea dorinţei împlinite, atunci vei lua cu tine în odaia celei care te-a zămislit cvasitotalitatea reacţiilor şi trăirilor din starea de trezie de peste zi; şi în somn, vei fi instruit asupra modului în care acestea vor fi exprimate mâine.

Te vei deştepta crezând că eşti un agent liber, fără să realizezi că fiecare acţiune şi eveniment de peste zi este predeterminat de conceptul tău de sine din clipa în care ai aţipit [altfel spus Subconștientul este cel care ia deciziile pentru tine, iar tu ai sentimentul că e decizia ta conștientă]. Singura ta libertate, deci, este libertatea de reacţie. Eşti liber să alegi cum vei simţi şi reacţiona la piesa zilei, dar piesa – acţiunile, actele şi circumstanţele zilei – au fost deja determinate.

Dacă nu-ţi defineşti conştient şi cu intenţie atitudinea minţii cu care te culci, te vei culca inconştient cu o atitudine mentală formată dintr-o amestecătură de sentimente şi reacţii de peste zi. Fiecare reacţie face o impresiune subconştientă şi, de nu e neutralizată de un sentiment opus şi mai dominant, este cauza acţiunii viitoare. ”

De exemplu, unele dintre cele mai „nocive” convingeri sunt cele negative (mai exact neconstructive) pe care le asimilăm în timpul copilăriei. La acea vârstă creierul nostru funcţionează în domeniul undelor cerebrale delta, theta și alfa, suntem total deschişi față de subconştient, şi astfel funcţionăm precum un „burete” care absoarbe tot ceea ce este în mediul înconjurător. Se ştie, de exemplu, că mulţi copii se îmbolnăvesc de boli care au ca şi cauză subtilă implementarea în subconștientul copiilor a convingerilor negative ale părinţilor. Pe măsura creşterii noastre, toate acele idei se sedimentează, ne „închidem” faţă de ele, dar ele „lucrează” în continuare „din culisele psihicului nostru” şi în viaţa concretă observăm ba că luăm decizii similare cu cele pe care le luau părinţii când eram mici, ba că tindem să avem o viaţă oarecum similară cu a lor, sau că pur şi simplu ceva în viaţa noastră nu funcţionează şi nu prea ştim de ce.

Bineînţeles, toate acestea sunt valabile şi în aspectele pozitive, şi ca exemplu, rareori vedem copii ai oamenilor înstăriţi să aibă o viaţă săracă. Din moment ce acel copil ştie de mic că orice ar fi, bunăstarea şi abundenţa există, viaţa îi reflectă asta, şi lucrurile par să se lege în moduri pe care alţii tind să le numească „noroc” sau „şansă”, pe când de fapt, persoana în cauză reacţionează în mod pozitiv la nu contează ce circumstanţă, şi asta faca ca, în final, chiar dacă trece prin greutăţi sau „o ia de la zero” de nu contează câte ori, viaţa ei să fie una îmbelşugată. Simultan, vedem persoane care o viaţă întreagă  au un nivel mediocru sau inferior în ceea ce priveşte bunăstarea materială, dar care o ţin tot aşa şi nu evoluează, chiar dacă nivelul pe care îl au îi mulţumeşte puţin sau deloc.

 

Indiferent ce fel de credințe și convingeri ne-au fost induse în copilărie, fiecare dintre noi are puterea de a-și reprograma subconștientul, de a implementa programe subconștiente noi care să creeze o realitate conformă cu ceea ce ne dorim cu adevărat. Modulul 1 al Spanda Project [Programul complet al evenimentelor Spanda Project] prezintă modalitățile cele mai eficiente de realizare a reprogramării subconștientului.

 

O ilustrare foarte bună a felului în care „acţionează” convingerile apare în filmul Inception, unde ele sunt numite idei. „Odată ce o idee a prins rădăcini, este aproape imposibil de eradicat”, „ideea ar putea schimba tot ceea ce îl priveşte” sau „ideea este cel mai de temut parazit”, sunt afirmaţii din cadrul filmului care, spuse într-un context foarte bine realizat, surprind mecanismele de funcţionare a convingerilor. Pe parcursul acţiunii, putem vedem cum o astfel de convingere, plantată voit sau nu, într-o stare profundă a conştiinţei, în mintea celui neantrenat sau necunoscător, lucrează neîncetat şi implacabil, generând fie minuni, fie catastrofe.

 

Cum recunoaştem o convingere?

O modalitate simplă de a identifica programele subconștiente existente constă în a ne analiza existența de zi cu zi. Acolo unde indentificăm repetarea sistematică a unor circumstanțe, trări, gânduri, obiceiuri, obsesii, fobii etc. se evidențiază clar existența unui program subconștient. Dacă programul subconștient identificat nu ne susține, este necesar să demarăm procesul de reprogramare a subconștientului, urmărind ori să identificăm și să înțelegem cauza care a declanșat programul sau cultivând unul sau mai multe programe care sunt în opoziție cu programul care nu ne susține.

Exemple de programe subconștiente exprimate în afirmații: sunt grasă, n-am bani, sunt bolnav, sunt sănătos, am succes, am noroc, am ghinion, banii se căștigă greu, banii se câștigă ușor, banii sunt răi, banii sunt buni, sunt frumoasă, sunt urâtă, sunt deștept, sunt prost, nu merit prosperitatea, merit prosperitatea etc.

 

Cum se construieşte o convingere?

Există mai multe modalităţi prin care o convingere ia naştere şi se sedimentează:
•  gânduri similare repetate des, pe o perioadă lungă de timp
•  energii extrem de intense, precum şocuri emoţionale (care ating niveluri mai profunde ale psihicului) şi care sunt apoi „abandonate” profund în noi
•  sugestii sau idei-forţă „plasate” în momente în care subconştientul nostru este mai „deschis” şi mai vulnerabil
•  „moşteniri” de la părinţi, sau de la cei cu care am avut contact constant în copilărie
•  „preluări” directe din subconştientul colectiv

 

Ținând cont de faptul că energia necesară creării, implementării și dezvoltării unui program subconștient care nu ne susține este egală cu cea necesară creării, implementării și dezvoltării unui program subconștient care ne susține, cred că este de dorit și e logic că ar trebui să începem să creăm, implementăm și să dezvoltăm programe subconștiente care să creeze o Realitate paradisiacă, conformă cu ceea ce ne dorim. Oricum, cu totii, că vrem sau nu vrem, vom experimenta o Realitate, dar ar fi mult mai de dorit ca experința să fie una împlinitoare. Avand în vedere faptul că ni s-a dat (că avem) puterea de a crea Realitatea pe care ne-o dorim cred că mesajul este unul clar: Poți să devii un Creator Conștient al Realității.

 

CREEAZĂ-ȚI CONȘTIENT REALITATEA PE CARE ȚI-O DOREȘTI !

 

 

LINK-URI UTILE:

Programul complet al evenimentelor Spanda Project

Despre Spanda Project

Despre Dan Oros