Relatări de la Meditațiile Speciale de DESCHIDERE A LUI BRAHMARANDHRA

In cadrul Spanda Project organizam sistematic meditatii speciale cu inductia deschiderii lui Brahmarandhra (deschiderea superioara a canalului median Sushumna nadi).

Deschiderea lui Brahmarandhra (calea vidului median – Sushumna nadi) echivaleaza cu:

• experimentarea starii transcendente,
• revelarea Inimii Spirituale (a Sinelui Suprem Atman)
• trairea starii de eliberare spirituala (moksha), sau
• constientizarea identitatii cu Sursa (Dumnezeu).

Atunci cand aceasta deschidere este experimentata avem senzatia ca “s-au deschis cerurile”, ca suntem infiniti, ca suntem identificati cu intreg universul, dar si dincolo de el, ca suntem total liberi, ca suntem completi etc.

Deschiderea lui Brahmarandhra este corelata direct cu trezirea si ascensiunea energiei Kundalini de-a lungul canalului median (neutru) Sushumna nadi.

Fiecare fiinta poate sa experimenteze spontan deschiderea lui Brahmarandhra, insa dupa trairea acestei experiente ea se inchide din nou. Pentru a stabiliza / fixa aceasta deschidere, este important sa energizam aceasta chakra, sa experimentam sistematic aceasta deschidere.

Atunci cand Brahmarandhra este permanent deschisa, noi putem oricand, la vointa, sa ne identificam cu Constiinta Unică – Dumnezeu.

Mai jos ai cateva relatari ale experientelor participantilor la aceste meditatii speciale de deschiderea a lui Brahmarandhra.

L.M.
Bună dimineața dragii mei. Principala impresie in timpul meditației de aseară a fost că mi s-a deschis calota craniană până in zona urechilor si era un flux de energie ascendenta care ieșea din mine. Urechile îmi ardeau si la un moment dat am simțit cum un alt câmp energetic s-a apropiat de capul meu (de sus in jos) si aproape mi-a atins craterul capului . Era calda si liniștitoare si pura si intuiam (știam) ca acolo erau toate lucrurile inversate. La una dintre meditațiile anterioare am simțit ca am ieșit din corpul meu, ca acesta rămăsese undeva sub mine. Mi s-a părut firesc sa se întâmple așa si nu ma mira nimic…

La o alta  meditație anterioară am simțit ca ma ridic cu totul, cu trup suflet si minte si stau levitând in încăpere. Aveam însă un cap si zona umerilor si a pieptului foarte mari in comparație cu restul corpului.

I.G.
Chiar daca de curand v-am trimis un mesaj, am dorit sa va impartasesc si faptul ca meditatia cu Brahmarandhra din 3 martie a fost pentru mine cu mult peste tot ce am experimentat pana acum. Mi-a placut si muzica iar starea de interiorizare a fost mult mai profunda. Am mai facut un pas, ca o tresarire, spre o profunzime nebanuita.

De data aceasta am stat aproape nemiscata, singurele miscari percepute au fost valurile de energie care treceau si prin mine si o senzatie de spirala interioara care parca ma ametea usor. Am ascutat muzica la casti si cred ca acest lucru m-a ajutat sa ma focalizez mai bine. Are vreo importanta cum ascultam muzica, in difuzoare sau in casti?

O experienta binefacatoare si impresionanta pentru care va multumeste,

Cu recunostinta, I

O.D.
Am deschis ochii,sunt in meditație, dar vreau să mă asigur că ceea ce traiesc poate sa existe si cu ochii deschisi. Trăiesc clipa si mă bucur că sunt. Este atât de intens acest sentiment de a fi, încât lacrimile incep sa-mi inunde obrajii. Sunt atât de conștientă ca ceea ce traiesc  este esential si valoros, si a fost atât de simplu si firesc sa recunosc acest lucru. Nu sunt surprinsă (desi logic ar trebui) că ceea ce traiesc este atât de aproape, este ceva obisnuit din mine si nu trebuie să simt nimic deosebit si nu trebuie sa fac nimic iesit din comun. Sunt așa cum sunt si traiesc intens ceea ce sunt. Vorbesc, râd mă mișc la fel ca inainte, îmi desfasor activitățile in mod obisnuit dar foarte conștientă și prezenta.

Ori de câte ori imi amintesc acel moment il retraiesc cu o intensitate mai mică si stiu ca adevărata cunoaștere acum incepe.

I.M.
Am ramas foarte marcata in urma meditatiei de duminica de la Brazesti (Retragerea Spirituala). Nu am putut descrie prea coerent ce am simtit pentru ca imi venea sa plang intruna si riscam sa stric evenimentul. Abia am asteptat sa raman singura si sa plang pe saturate.

Mi-ar placea tare mult sa imi traduci ce am trait… desi cred ca stiu.

O sa incerc sa-ti descriu mai clar ce am simtit.

La inceputul meditatiei am simtit fiori ascendenti in tot corpul apoi caldura de-a lungul coloanei vertebrale, care a urcat, la inceput timida apoi mai intensa si placuta, spre ceafa si spatele cutiei craniene pana in crestet. Am avut senzatia ca interiorul meu se umple extrem de usor cu energie, lumina si caldura, devine spatios (parca devenise un templu), inundat de lumina si de muzica celesta care umplea fiecare ungher. Mi-am dat seama apoi ca sunt de fapt parte din acea lumina plina de caldura, de iubire, de o frumusete divina si m-am simtit coplesita.

Nu stiu sa spun ce am trait dar a fost superb si m-a schimbat. Respir foarte usor, parca s-a facut loc in interiorul meu si fiecare organ se simte rasfatat. Imi simt mintea limpede, ma simt mai inalta. Sunt de un calm reconfortant si simt ca nimeni nu ar putea face ceva care sa ma supere.

MULTUMESC MULT MULT MULT …
Va pup cu drag. Noapte buna.

G.T.
Dan, ai turat motoarele la maxim in meditatia asta, am simtit de vreo 5/6 ori senzatia aia pe care o ai in avion cand decoleaza, numai ca acum parca era racheta spatiala…
Am simtit forta aia care te propulseaza sa te desprinzi odata de pământ si sa tasnesti in spatiul cosmic… si exact ca la rachete, cand structura aia care le tine pe verticala se dezintegreaza la decolare asa si eu am simtit „desprinderea” asta… ceva din mine a tasnit si s-a proiectat la nivel planetar (deocamdata).

…asta da Forta – am simtit preponderent in ajna si sahasrara, un imens evantai prin care m-am racordat la o energie foarte mare, nu mi-e prea clar, uneori simt ca o absorb (in prima faza) apoi ca o eman sau redirectionez la nivelul intregului pamant, parca as fi un generator sau captator-transmitator…

apoi s-a deschis acelasi evantai imens si la anahata  si trimiteam niste jeturi imense de lumina la scara planetara – parca tot globul era in inima si capul meu si acest pământ s a transformat intr un mega stroboscop ca  cele din discoteci si lansa lumini si mi-am amintit de pacla cenusie formata de negativitatea pamantenilor care sufoca planeta si am trimis valuri de lumina si forta care sa sparga plasele alea cenusii si sa ne elibereze si m-am gandit la noi circa 30 de oameni care faceam aceasta meditatie (si la toti cei care in acelasi moment meditau in diverse feluri pe tot globul) si simteam cu bucurie ca toti lansam aceste coloane de lumina, ca suntem ca niste „razboinici ai luminii” si ca se purifica in jurul nostru totul, ca se armonizeaza lucrurile, ca se transforma multe situatii, ca noi trebuie sa crestem focalizarea si sa captam si sa retransmitem Lumina.

Fortaaaa Putereeee Luminaaaa Spargem tot Rupem toate lanturile…

Apoi la final, toate luminile astea care au improscat in toate directiile si in toate sensurile si au sustinut un fel de batalie s-au resorbit intr-o coloana compacta, si apoi  a disparut  si aceasta, iar in ultimele secunde am avut intuitia unei resorbtii… nu stiu, de pralaya, de vid… si o stare de usoara oboseala la nivelul craniului…

D.G.
Buna, Dan!
Trebuie sa stii ca iti sunt profund recunoscatoare pentru acest program de meditatii. Este o incantare de fiecare data!
Meditatia de sambata: DIVINA. Toate melodiile imbinate atat de armonios si inaltator… si cu care am rezonat de la inceput pana la sfarsit. Mi-e greu sa descriu experientele din timpul meditatiei, este ca si cum cuvintele le-ar stirbi frumusetea. Pe de alta parte, sunt constienta ca numai „traducerea” voastra imi poate clarifica experienta.

Asa cum ne recomanzi, incep prin a ma concentra in zona BRAHMARANDHRA, unde simt o vibratie fina inca de la primele minute de meditatie, dar muzica este ca o calatorie energetica pentru mine si de cele mai multe ori zona inimii devine foarte activa, uriasa. Din ea pornesc energii spre cap in special, imi vibreaza foarte discret mijlocul fruntii si se instaleaza o forta care amuteste gandurile, simplifica felul de a vedea stadiul actual al vietii gen „Nu e bine, nu e rau. ESTE!” (de-as putea sa il mentin si in viata de zi cu zi…), imi da o stare de imponderabilitate.

Noutatea in experientele traite insa a fost pe muzica angelica, in partea finala, cand mana dreapta mi-a plutit in lateralul corpului si am stiut ca sunt tinuta de mana. Mintea incerca sa explice, forta inimii ma indemna sa ma bucur de experienta cu recunostinta. Si asa am facut… capul s-a rasucit spre dreapta, si-a inclinat fruntea, iar inima s-a umplut de recunostinta. Am mentinut aceasta stare minunata pana la final cand, inainte ca muzica sa se piarda incet, mana a revenit in pozitia initiala si mi-am amintit ca, la un moment dat, ai mentionat ca ne vei povesti despre fiintele energetice din jurul nostru.

Suportul muzical al meditatiei de duminica cred ca iti amintesti ca este preferatul meu, datorita afirmatiilor „I am…” de la inceput (melodie pe care, de fapt, o folosesc in fiecare zi la meditatia de dimineata). Toata combinatia este minunata pentru mine si abia astept sa o repetam, desi (dupa frecventa ei) cred ca nu se afla in topul preferintelor grupului.

T.T.
Acum să vă povestesc cum am perceput meditația de aseară.

Muzica a fost extraordinară!

Înainte de începerea meditației am simțit vibrații fine in zona posterioară a cutiei craniene și pe Sahasrara, din nou Egregorul mi-a arătat calea…

Când a început meditația vibrațiile s-au amplificat, capul s-a dezintegrat în milioane de particule, Soma chakra s-a dinamizat și Amrita a început să îmi umple trupul, am simtit-o cum coboară până în Manipura dinamizând intens această chakra.
La un moment dat lumina interioară s-a aprins, pe Anahata s-a creat un vortex fierbinte de energie care s-a extins către Vishuddha și Manipura. Corpul fizic s-a dezintegrat și m-am expansionat către acel univers de calm, liniște, iubire pură. Levitam într-un univers de lumină, era o plutire caldă, liniștită și am avut sentimentul regăsirii, am avut sentimentul că eu sunt tot ce mă înconjoară și tot ceea ce percep. De jur împrejur am simțit vidul încărcat cu energie iar acea energie era a mea, am avut sentimentul că acea energie a vidului izvorăște din Anahata și umple tot universul.

După terminarea meditației cu suport muzical am făcut Laya cu Kali și am rămas în acea stare extatică până târziu în noapte.

Vă mulțumesc că îmi arătați calea către sinele meu suprem Atman!

I.C.
Eu am avut din nou amețeli puternice, dar altfel de această dată. Am rezonat imediat cu muzica și fără sa apuc sa ma concentrez pe Brahmarandhra, am început sa simt un puternic flux de energie în partea de sus a capului. Mi s-a înfierbântat coloana pe toată lungimea și zona pieptului la fel, fierbinteala ce am simțit-o pe tot parcursul meditației. Am simțit de asemenea  puternică presiune in tâmple. Și s-a întâmplat ceva total neobișnuit și „ciudat”…am oftat foarte des!… la fel, pe tot parcursul meditației. Si permanent m-am simțit… dizolvata, complet, total. Nu m-am concentrat pe Brahmarandhra din acest motiv: pur și simplu eram complet dizolvata. Nu am simțit nevoia, aveam și simțeam totul…

Mulțumesc!

Bună dimineața!

Dragii mei, am uitat sa mai specific ceva aseară. Pe tot parcursul meditației am avut amintiri, amintiri din diverse perioade ale vieții, nici una din ziua de ieri. Veneau și plecau, fără a face vre-un efort sa nu ma concentrez asupra lor. Nu erau permanente, nu veneau la un anumit interval, dar interesant este ca eu nu încercăm deloc sa îmi alung aceste gânduri, am avut o atitudine extrem de blândă și înțelegătoare față de ele… În acea dizolvare totală în care ma roteam,  ma întâlneam cu amintirile mele…

T.T.
După meditația de aseară nu am fost in stare sa deschid ochii să scriu ceva…

Că să încep cu începutul, ieri am avut o criză de fiere, nu eram convinsă că am să pot să mă detașez de senzația aceea neplăcută dar nu voiam nici să ratez întâlnirea cu voi mai ales că sâmbătă nu am reușit să mă conectez pentru meditație.
M-am întins pe pat, m-am acoperit, mi-am pus căștile și a început cea mai minunată experiență pe care am trăit-o până ieri…

Încă de la primele acorduri curenți plăcuți de energie îmi invadau corpul, flash-uri de lumină îmi luminau ecranul minții, era o senzație stranie de tremur plăcut rece -cald, parcă eram prinsă într-o continuă descărcare electrică, într-o „furtună interioară”.
La un moment dat totul s-a liniștit, o căldură plăcută mi-a invadat corpul, o „minge” fierbinte a urcat din muladhara până în sahasrara a lăsat în urmă un sushumna fierbinte și un crater pe sahasrara, am avut senzația că părăsesc corpul și mă expansionz către un univers de pace, liniște, iubire pură…

Din anahata a ieșit o rază de lumină alb  strălucitor și m-am transformat într-o ființă de lumină, nu aveam trăsături omenești eram ca un fum, plutind în acel univers de iubire pură.

Când s-a terminat meditația și ai spus „suficient” prin raza de lumină din anahata m-am întors în corpul pe care l-am părăsit pentru câteva clipe, am încercat să deschid ochii dar nu am reușit, eram grea și obosită, mă ardea anahata și sahasrara, am ascultat vocea ta în căști, m-am regăsit și în relatările colegilor mei și am zâmbit.

O bună parte din noapte am „călătorit” conștient în lumi care îmi erau cunoscute, am adormit spre dimineață și m-am trezit foarte transpirată în condițiile în care nu avem căldură și e un frig in casă…

Vă mulțumesc pentru această meditație!

I.C.
Initial am avut chiar durere de cap, mai pronuntata in partea dreapta, dar si in tample, apoi pe interiorul globului ocular.

Am avut si inca am puternice ameteli. m-am simtit imens de…mare! Am crescut din interior spre exterior. Senzatia a fost o perioada in tot corpul, dar permanent am avut-o in cap, in partea de sus a capului. Am avut capul mare, mare. Nu mi-am simtit deloc corpul, a trebuit sa imi pun mainile pe fata, dupa ce s-a incheiat, si nici atunci nu imi puteam percepe corpul si pielea, cel putin nu la modul obisnuit. Am fost… altfel, altundeva. Nu stiu daca asta inseamna transcendere, dar a fost de-a dreptul minunat. A fost in mine… tot… nu stiu cum sa spun altfel.

D.G.
Meditatia de aseara a fost FENOMENALA!!!

Genul acesta de muzica imi place foarte mult, o percep ca fiind in afara timpului, dintr-un prezent continuu. M-a ajutat sa ma mentin prezenta mai mult decat orice alt gen. La inceput, toate acele afirmatii le percepeam ca pe niste descarcari/instalari de programe corecte, ca in Matrix :))) sau, mai bine spus, ca o revenire la „setarile din fabrica” :)))

Apoi am „vazut”/simtit din interiorul meu cum calota craniana se deschide, precum acoperisul unui observator astronomic, si apare universul imens, pe care il simteam ca un magnet puternic. Desi forta de atractie era foarte mare, simteam cat de ancorata sunt in propriul corp. Si atunci mi-a venit ideea sa ies din poveste… povestea acestei vieti, uneori atat de sufocanta… si m-am dezbracat de poveste ca de un costum lipicios si m-a cuprins o stare de bine, de siguranta si completitudine. Totul era asa cum trebuie, toate grijile si scenariile – inutile, teama de a nu rani, de a nu fi perceputa gresit… toate erau doar experienta, experienta care ma imbogatea si aceasta era tot ce conta. Simteam un gen de libertate energetica in orice directie, chiar si in corp… era de ajuns sa aleg. Chiar si in timp ce scriu aceste randuri, exista in mine o forta, o stapanire de sine si este de ajuns sa imi indrept atentia spre crestetul capului si simt o vibratie fina, care ma gadila cateodata, ca o adiere…
Recitesc randurile scrise si am tendinta sa sterg tot (asa cum am facut si alte dati, dupa alte meditatii). Cuvintele nu exprima nici pe sfert poate experienta traita.

Dupa ce s-a oprit muzica, incercam sa revin, nu vedeam sa citesc sau sa scriu pe chat, eram foarte obosita, voiam inapoi. Am adormit foarte repede, adanc, fara vise si dimineata la 7 abia trageam de mine.

Mi-a placut atat de muuult…

Va multumesc si va imbratisez,